Eu cu mine , incotro ? -partea a II-a -

De multe ori am incercat sa imi imaginez cum arata unul , cum arata celalalt , si am ajuns la mine . Si ma intreb ...cine sunt defapt eu ? Oare pot gasi raspunsul ? Oare voi afla cine sunt eu cu adevarat ? Oare eu sunt acea fiinta care zilnic isi pune nenumarate intrebari despre sensul vietii , iubire si omenire ? Da , cred ca acea fiinta nedumerita sunt eu . 
Si de ce inca ma mai intreb cine sunt defapt eu ?
Adevarul este ca e normal ca inca sa ma mai intreb. Niciodata nu am avut rabdarea sa ma uit la mine cu raspundere . Mereu m-am privit in graba , pentru ca imi era  frica . Imi era frica deoarece , lumea mea interioara  uneori este atat de dificila si atunci , am cel putin o mie de ganduri paralele . 
Cred ca sunt asemeni unei gradini cu flori , copaci si alte fiinte , fara de care nu as putea supravietui , doar pentru simplul fapt ca fac parte din viata mea . Fluturii care zboara sunt gandurile mele , animalele si celelalte vietuitoare reprezinta dimensiunea , care imi cere ajutorul si ocrotirea . Verdeata este frumusetea , iar florile care le admir si le pretuiesc cel mai mult , iubirea . Iar eu , uneori sunt copacul care sta neclintit in mijlocul naturii ce incearca sa se lupte cu ploile , cu furtunile , ninsoarea , gerul sau uneori , chiar si singuratatea , asistand la suferintele vietii , de aceasta data nu cu teama , ci cu rabdare si incredere . 
Caci acum , persoana care s-a declarat din piatra alta data , persoana care lua viata asa cum e ea , s-a transformat intr-o persoana credincioasa si puternica . O persoana care crede in iubire , in generozitate , in onestitate , in respect , in frumusete , in minuni , in omenire . O persoana care crede chiar si in puterea cuvintelor , in vise si in dorinte . 
O persoana hotarata , puternica , uneori geloasa , dar totodata blanda si ingaduitoare , deschisa la orice reprezinta -nou-  si la lupta de zi cu zi . 
Si totusi , pentru ca oamenii doar tind spre perfectiune , dar nu sunt perfecti , pot spune ca si eu am "calitati negative" exprimate prin defecte , dar incerc sa le exploatez in sens pozitiv . Recunosc , incapatanarea mea este exagerata , din cauza dorintei mele de a cunoaste cat mai multe lucruri din aceasta lume . 
Uneori , sunt trista fara motiv , de multe ori de neinteles , chiar dificila . Dar asa cum sunt eu , cu bune si cu rele , am invatat sa ma bucur de zambetul unui copil , de un apus de soare ,de un cer instelat sau de o carte frumoasa .